Cum navighează bătrâna Loterie Română într-o lume a „păcănelelor”, camuflată de nostalgia jocului la Loto 6/49 (2024)

La final de februarie 2024, făcea mare vâlvă știrea că a fost câștigat marele premiu la Loto 6/49, în valoare de peste 7 milioane de euro. Câștigătorul, un șofer în vârstă de peste 45 de ani din Pitești.

A declarat că joacă la Loto de peste 25 de ani, aceleași trei variante, iar biletul câștigător l-a costat 24 de lei și 50 de bani. „Jucați cu încredere că norocul nu se știe de unde vă poate aduce fericirea de a câștiga”, a fost mesajul acestuia.

Astfel de povești pot fi extrem de seducătoare pentru oricine visează să se îmbogățească peste noapte, iar operatorii de jocuri de noroc, inclusiv Loteria statului, le prezintă ca pe ceva la îndemâna oricui. Dorința de a câștiga e exploatată la maximum.

Toți îți arată cât de posibil e să câștigi, dar nimeni nu-ți zice cât de probabil e să câștigi. Vorbim doar de noroc și totul e să joci.

Doar că, în goana după acest noroc căruia nici privații, nici statul nu vor să-i expună goliciunea probabilistică și statistică, apar adicții care pot da peste cap viețile unor oameni care nu se pot controla, se pierd bani dincolo de puterile buzunarelor, intervine elementul de nocivitate, iar campaniile de conștientizare reale lipsesc cu desăvârșire.

E un subiect asupra căruia s-a aplecat și statul, forțat de împrejurări, în urma unor campanii civice și de presă care deseori au prezentat problema jocurilor de noroc într-un mod grosier, fără nuanțe și doar cu exemplele extreme ale victimelor dependenței. Chiar și așa, parlamentarii au adoptat o lege șchioapă: eliminarea „păcănelelor” (și doar a lor) din localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori.

În toată această discuție, centrată mai ales pe slot machines și pariuri, Loteria Română, gigantul operator de jocuri de noroc al statului român, a lipsit aproape total. Chiar dacă grosul din veniturile acestei companii de stat provine chiar din aparatele de „păcănele” pe care le operează.

Ne uităm, deci, cât de popular mai e bătrânul Loto 6/49 și, mai ales, cum se poziționează Loteria Română într-o piață atât de controversată, unde „păcănelele” domină discuția publică.

Citește și:

România mulge jocurile de noroc la două mâini, dar s-ar putea să parieze prost

Cum dă România rateu în lupta cu mirajul nociv că jocurile de noroc te scot din sărăcie

Jocurile de noroc, afară din localități? Ce face statul pentru a-i proteja pe românii vulnerabili la adicția de gambling

Cine mai joacă la Loto, în 2024? De la „bătrânii” 40+, la digitalizare

În 2024, Loteria Română împlinește 118 ani de existență, perioadă în care strategiile companiei de stat s-au schimbat odată cu vremurile. Interesul românilor pentru jocurile pe care le oferă a rămas încă viu.

Astăzi, în afară de bătrânul „loz în plic”, Loto 6 din 49 rămâne cel mai popular joc al Loteriei Române. După cum îi spune și numele, varianta simplă presupune completarea a șase numere, în speranța că vor fi cele extrase. Se poate câștiga și cu cinci sau patru numere ghicite, dar sume mici.

Publicul țintă al acestui tip de joc are, în mod tradițional, peste 40 de ani, declară directorul Loteriei Române, Ionuț-Valeriu Andrei, într-un interviu acordat Panorama.

„În ultimul an s-a schimbat puțin filosofia de joc. Peste tot în lume, loteriile se adresează în general unui public mai îmbătrânit. Prin digitalizarea jocurilor Loto, am vrut să ne ducem către un target de clienți diferit față de cel tradițional, cu vârstă mai mică”, spune directorul Loteriei.

Din iunie 2023, Loteria vinde și bilete online. Inițial, a apelat la un partener – aplicația amparcat.ro, din care îți plătești locul de parcare, dar poți să-ți iei și bilet la Loto. În paralel, instituția și-a dezvoltat și propria platformă, disponibilă de anul acesta.

În acest moment, la un an de când primele bilete au putut fi cumpărate și online, ponderea lor a ajuns la aproximativ 26% din totalul vânzărilor.

„În primele 6 luni de zile, cred că am încasat vreo 35 de milioane de lei din online. Amparcat.ro ne-a deschis ușa către peste 1 milion de utilizatori pe care ei îi aveau deja în aplicația lor de parcare. În general, acești utilizatori nu erau 40+”, afirmă directorul instituției pentru Panorama.

Loteria Română nu are date despre un profil clar al jucătorilor, pentru că nu poate colecta date de acest fel, spune directorul.

Cine-și cumpără un bilet la Loto trebuie să prezinte buletinul doar pentru a demonstra că nu e minor. Datele nu sunt însă colectate pentru a fi analizate. Odată cu vânzarea biletelor online, care presupune și înregistrarea unui CNP valid, s-ar putea face pe viitor și o astfel de analiză.

Dacă ne uităm la un studiu din 2022, realizat de IRES la comanda câtorva asociații din domeniul jocurilor de noroc, vedem că jocul de tip Loto se află pe primul loc (16%) în preferințele jucătorilor.

De acolo, reiese că profilul general al jucătorului de jocuri de noroc se conturează astfel: bărbat, sub 35 de ani, studii și venituri medii.

În America, spre exemplu, e valabil același trend – în general, oamenii cu venituri reduse tind să cheltuie mai mult pe jocuri de noroc. Loteriile sunt atât de populare tocmai pentru că prețul biletelor e mic, iar premiile sunt foarte mari, potrivit The Economist.

Păcănelele din curtea statului aduc grosul banilor. Cum le-a afectat interdicția din micile localități?

Când vorbim de Loteria Română, însă, nu trebuie să ne oprim doar la bilete loto și loz în plic, deși sunt printre cele mai mari aducătoare de venituri la Loterie.

Instituția încearcă să satisfacă și pofta românilor de a juca la aparatele de tip slot – adică „păcănelele”. Iar această componentă e foarte importantă în strategia instituției, din moment ce aproape jumătate (48%) din veniturile Loteriei Române pe primele luni ale acestui an (ianuarie-aprilie 2024) provin din aceste aparate.

Se remarcă deja o tendință de creștere, dacă ținem cont că, în 2023, „păcănelele” denumite de Loterie „videoloterie” au constituit peste o treime din veniturile companiei.

Acestea sunt județele unde românii joacă cei mai mulți bani la aparatele de „păcănele” ale Loteriei Române, conform datelor pe primele luni din 2024 (ianuarie-aprilie), privind încasările instituției, furnizate pentru Panorama:

1. București
2. Suceava
3. Maramureș
4. Iași
5. Brăila

Premierul Marcel Ciolacu a susținut în repetate rânduri că vrea să elimine păcănelele din mai toate localitățile țării, fără să facă referire însă la cele aflate chiar în curtea statului, adică în agențiile Loteriei Române.

Și ele sunt afectate de legea promulgată recent, care interzice operarea acestor aparate în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, chiar dacă directorul Loteriei insistă că acestea sunt aparate de videoloterie, nu „păcănele”. Indiferent de denumire, aparatele rulează același tip de jocuri care se regăsesc și la operatorii privați. Așadar, intră sub incidența legii.

La nivel național, există aproximativ 2.100 de agenții Loto: 900 aparțin Loteriei Române, iar restul mandatarilor. Până la 30 aprilie 2024, sloturile operate de Loteria Română au dispărut din 292 de agenții aflate în localități cu o populație de sub 15.000 de locuitori.

„Din neoperarea acestor echipamente de videoloterie, ne așteptăm la o scădere destul de mare – undeva peste 100 de milioane de lei. În 2023, cifra de afaceri a fost de 1,2 miliarde de lei, deci s-ar apropia de 10%”, susține directorul Loteriei.

Printre operatorii privați de „păcănele”, impactul legii este mult mai mare. Din cele aproximativ 70.000 de aparate autorizate în acest moment la nivel național, aproape 30.000 se găsesc în localitățile mici și sunt afectate de lege, a declarat pentru Panorama Cristian Pascu, directorul executiv al Asociației Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România.

Sunt afectați inclusiv operatorii care au autorizații în vigoare, susține acesta. Potrivit directorului AOPJNR, o autorizație pentru un aparat costă aproape 6.000 de euro anual.

Piața jocurilor de noroc din România e estimată la aproximativ 2-3 miliarde de euro. E un domeniu în care activează aproape 700 de firme care au activități de jocuri de noroc și pariuri, potrivit datelor centralizate în baza codului CAEN specific.

Loteria Română are o cotă de piață de aproximativ 11%. Din această poziție, în 2022 a înregistrat un profit brut de 166 de milioane de lei (circa 33 milioane euro), iar în 2023 acesta a crescut la 192 de milioane de lei (aproape 39 milioane euro).

90% din acest surplus merge la bugetul de stat, compania fiind în subordinea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Când și unde se joacă mai mult la Loto

Perioadele din an în care românii se înghesuie să completeze un bilet la loto sunt în preajma sărbătorilor, când se organizează extrageri speciale și sunt puse în joc premii mari.

Pe măsură ce valoarea premiului cel mare crește, crește și interesul. Imediat după ce e câștigat premiul cel mare, interesul scade până când apar din nou sume mai mari în joc.

În 2023, spre exemplu, cele șase numere au fost ghicite de doar două ori. Valoarea premiului din luna iunie a anului trecut s-a ridicat la aproximativ 10 milioane de euro, record istoric.

Județele din care Loteria Română a încasat cei mai mulți bani de la jucătorii de Loto (toate variantele), în primele patru luni din 2024 (ianuarie-aprilie), sunt:

1. București
2. Constanța
3. Brașov
4. Iași
5. Cluj

Dincolo de business. Există cu adevărat joc responsabil?

În jurul jocurilor de noroc, ale Loteriei sau ale operatorilor privați, s-au născut în ultimii ani multe controverse. De la agresivitatea și omniprezența reclamelor la jocuri de noroc în spațiul public, până la împânzirea localităților cu săli de „păcănele” și pariuri, multe asociații civice au atras atenția că fenomenul a scăpat de sub control și că, în acest sens, e nevoie de o reglementare mai dură.

Pentru a-și apăra imaginea, companiile din industrie au derulat la nivel național o campanie sub umbrela Asociației Joc Responsabil (AJR), din care fac parte și câțiva psihologi.

Loteria Română anunța că sprijină inițiativa și, în acest context, persoanele care se confruntă cu „probleme cauzate de practicarea în exces a jocurilor de noroc”.

Psihoterapetul Eugen Hriscu atrage însă atenția că lucrurile nu stau chiar așa. El amintește că această campanie a AJR a fost promovată inclusiv în școli, anul trecut.

„Practic, este reclamă deghizată făcută acestui drog (n.red. – jocuri de noroc), targetând cei mai vulnerabili membri ai societății: adolescenții”, a explicat pentru Panorama medicul psihiatru, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor, în cadrul Clinicii Atelier PSY.

Eugen Hriscu remarcă și cum industria caută să găsească noi grupuri țintă, altele decât cele tradiționale. Ar fi vizate acum și femeile tinere.

„Din trei testimoniale de pe site-ul AJR, de la jucători adolescenți, două aparțineau unor fete de 16-18 ani, care vorbeau despre cât de mult le-a plăcut jocul de noroc. Inițial, vorbesc în termeni pozitivi și abia apoi adaugă că au avut probleme, dar știm că creierul adolescenților este setat în așa fel încât să vadă doar partea pozitivă și interesantă dintr-o experiență”, afirmă el.

Când vine vorba de jocuri de noroc, există, totuși, o diferență de nocivitate. De pildă, diferența dintre Loto și păcănele e ca „diferența dintre canabis și heroină”, susține psihiatrul.

Dar pentru că, de regulă, consumatorul caută câștigul imediat (lucru oferit cel mai des de „păcănele”), multe alte tipuri de jocuri s-au aliniat și ele acestei strategii. La fel a procedat și Loteria Română.

„Unul dintre elementele care definesc jocul de noroc e intervalul de timp dintre pariat și aflarea rezultatelor. Cu cât e mai scurt acest interval, cu atât efectul e mai adictiv. E motivul pentru care Loteriile au trecut de la o extragere săptămânală – cum era Loto 6/49 cu ceva timp în urmă – la două extrageri pe săptămână, au trecut la loterii instant, în care poți să pariezi pe curse de câini”, afirmă expertul.

Se întâmplă la fel și la pariurile sportive: „poți să pariezi că în următoarele 10 minute se va da gol, nu trebuie să pariezi doar pe rezultatul meciului și să aștepți câteva ore sau zile de la momentul pariului”, afirmă expertul.

Directorul Loteriei Române e conștient de faptul că instituția pe care o conduce e pusă, de multe ori, în aceeași oală cu operatorii privați de jocuri de noroc.

„Politicile de joc responsabil pot să fie perfecționate tot timpul. Nimeni nu e perfect. Noi, atâta timp cât am putut să implementăm o politică de joc responsabil, am implementat-o. Totuși, eu simt că cetățenii români au altă abordare față de Loteria Română. Suntem practic un etalon de încredere pentru români, Loteria e percepută ca un bun al tuturor românilor”, afirmă Ionuț-Valeriu Andrei.

În România, există două categorii de persoane care nu au voie să joace sau să cumpere bilete în agențiile Loto: cei declarați indezirabili și cei care au depus cereri de autoexcludere.

„Am fost obligați să înregistrăm și cereri de autoexcludere: dacă eu sunt dependent și am un moment de luciditate, mă duc într-o agenție și fac o cerere de autoexcludere pe o anumită perioadă. Pe de altă parte, dacă sunt persoane care au spart aparate de joc sau au creat probleme, putem să-i declarăm indezirabili”, spune directorul Loteriei Române.

La solicitarea Panorama, Loteria Română ne-a transmis și numărul de cereri de autoexcludere (care se pot face pe perioade de șase luni, un an sau cinci ani), dar și numărul jucătorilor declarați indezirabili.

Sistemul nu este, însă, unul perfect. Pentru că nu există o bază de date comună, o cerere de autoexcludere la Loteria Română nu e valabilă și pentru un operator privat, de exemplu. Plus că, de multe ori, sistemul nici nu funcționează – oameni care s-au autoexclus pot juca fără bătăi de cap în diverse locații cu jocuri de noroc.

Loteria Română are planuri de dezvoltare pe viitor: vrea să deschidă un cazino online, are în plan reintroducerea pariurilor sportive, dar și aducerea în România a unui nou joc care nu presupune încasarea premiului imediat.

„Am avut discuții cu Loteria Franței, care a lansat jocul Euro Dreams, un joc multinațional care oferă premii pe perioade de 30 de ani, un fel de rentă. Cine câștigă la loterie primește lunar o sumă pe o perioadă de 30 de ani”, afirmă directorul Loteriei.

Ca orice altă entitate din acest business, Loteria Română vrea să facă profit și astfel se aliniază la modelele de business ale celorlalți actori din industria jocurilor de noroc. Doar că tocmai aceste modele de business sunt criticate, pentru că își expun consumatorii la dependență.

Ideea de joc responsabil, promovată de companiile din domeniu, indiferent că sunt private sau publice, pălește imediat în fața ofertei extrem de variate, dar mai ales în fața reclamelor extrem de agresive și intruzive, precum și a lipsei de semnalare a ratelor de incidență a câștigurilor, de exemplu.

Cu cât variantele de joc sunt mai multe, mai diverse și promit câștiguri mai mari și mai rapide, cu atât noțiunea de joc responsabil se diluează.

„Pierderea controlului asupra comportamentului de joc este principala manifestare a dependenței. O persoană aflată în această situație ajunge să se împrumute, să facă datorii pentru a-și finanța acest comportament”, arată Eugen Hriscu riscul la care sunt expuse persoanele vulnerabile la astfel de adicții.